Implică-te

Prin transferul Portului Constanţa se legalizează traficul ilegal şi spălarea de bani

Prin transferul Portului Constanţa se legalizează traficul ilegal şi spălarea de bani

Anca Boagiu atrage atenţia asupra faptului că, prin transferarea administraţiei porturilor de la autorităţile locale la consiliile judeţene, România riscă să piardă o finanţare generoasă, pe care ţara noastră a reuşit să o obţină la lansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, în 2011. Din contextul opoziţiei, Boagiu a explicat ce înseamnă astfel de transferuri, oferind exemple, date şi cifre. Fostul ministru al Transporturilor susţine că, măsura propusă prin regionalizare, face imposibilă continuarea programului european pe Strategia Dunării şi nu numai.

Reporter: Ce presupune pentru dvs., ca fost Ministru al Transporturilor, un astfel de transfer al porturilor dunărene către consiliile judeţene?

Anca Boagiu: Transferul porturilor presupune cedarea unor atribuţii de la ministere şi alte instituţii centrale către autorităţile publice locale, în speţă consiliile judeţene şi primăriile. Acestea pot oricând, prin schimbarea conducerii administrative, să-şi impună politic persoane nepregătite profesional pentru acele domenii care sunt de importanţă strategică pentru România şi astfel să asistăm neputincioşi la distrugerea a tot ce mai este în picioare din punct de vedere economic. În bugetele locale vin importante sume din impozitele pe clădiri, utilaje, construcţii specifice (silozuri, magazii, platforme), precum şi din impozitul pe salarii ale angajaţilor din societăţile comerciale care acţionează pe platforma portuară. De menţionat că, deşi sunt sume considerabile, consiliile locale nu au investit nimic în îmbunătăţirea acestor activităţi portuare şi, în special în infrastructura de acces către porturi, un exemplu concludent fiind drumul de acces în portul din Turnu Severin, care se află în administrarea consiliului local. În plus, ca şi exemple concludente, infrastuctura portuară din porturile Turnu Măgurele, Zimnicea, Brăila şi Sulina a fost trecută în administrarea consiliilor locale din porturile respective. Un experiment care s-a dovedit o măsură total ineficientă şi a dus la scăderea drastică a traficului de mărfuri prin aceste porturi. În cazul Constanţei, ceea ce sper să nu se întâmple, o pleaşcă politică, prin traficul ilegal, spălarea de bani şi nu numai, din Portul Constanţa, practic se legalizează.

Reporter: Ce presupune Strategia Dunării?

A.B.: Practic, prin Coordonarea axei căi navigabile la nivel european pe Strategia Dunării am dezvoltat proiecte de 3 miliarde de euro. Dacă porturile prevăzute în descentralizare vor trece în administrarea Consiliilor Judeţene, care va fi capacitatea de co-finanţare a acestora? În 2011, la lansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, anunţam că acest proiect beneficiaza de o finanţare generoasă de circa 100 de miliarde de euro. Vorbeam de o strategie care beneficiază de finanţare generoasă, care oferă posibilitatea ca transporturile să nu se mai axeze în proporţie de 70-80%, pe transportul rutier şi să te duci spre transportul mai ieftin şi mai ecologic, aşa cum este cel pe căi navigabile interioare. În cadrul Ministerului Transporturilor a fost înfiinţat atunci un secretariat tehnic pentru Strategia Dunării pe căile navigabile interioare, ministerul urmând să joace un rol foarte important în cadrul strategiei în ceea ce priveşte implementarea acestui program, alături de Austria. În ceea ce priveşte proiectele, unele aveau deja resursa financiară asigurată, altele urmau să fie finanţate şi să fie implementate. Astfel, în 2011, vorbeam de îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, în sectorul Călăraşi-Brăila, un proiect cu studiul de fezabilitate făcut, cu o valoare de 56 de milioane de euro. Mai apoi, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, un proiect cu o valoare de 254 de milioane de euro din care României îi revenea de acoperit 220 de milioane de euro. Un alt proiect a fost podul rutier canal Dunăre Marea Neagră şi lucrările aferente infrastructurii de acces în Portul Constanţa, cu o finanţare de 150 de milioane de euro. Au mai fost semnate şi proiectele pentru consolidarea malurilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, de 334 de milioane de euro, consolidarea malurilor pentru canalul Poarta Albă - Midia Năvodari - 309 milioane euro, precum şi la o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare de infrastructură portuară. Prin descentralizare acest proiect nu ar avea şanse de finalizare. USL nu pare să conştientizeze rolul important pe care această strategie îl are pentru România, în raport cu Europa.

Reporter: Există o miză a acestor transferuri? De ce se bate monedă pe ele? Care sunt implicaţiile financiare?

A.B.: Miza acestor transferuri o reprezintă bugetele acestor companii strategice, bani care vor intra direct în conturile primăriilor şi consiliilor judeţene şi care vor fi administraţi după placul şi interesele politice. Din păcate, dacă acest proiect care presupune trecerea porturilor în administraţia CJ-urilor va fi finalizat, sunt şanse minime ca România să se alinieze unei strategii coerente. USL nu poate să se mai joace cu astfel de proiecte, de o importanţă strategică pentru ţara noastră. Din păcate însă, parcursul european al României nu îi interesează pe cei din PSD şi PNL. Pare tot mai evidentă apropierea lor de estul Europei decât de Uniunea Europeană. Prin acest transfer de atribuţii către primării şi consilii judeţene, veniturile obţinute în urma exploatării vor fi direcţionate mai mult sau mai puţin legal către interesele politice ale baronilor locali. Se poate merge şi pe o strategie de falimentare a acestora pentru a fi mai uşor privatizate şi duse, prin interpuşi, sub conducerea personală a baronilor. Cel mai interesant pentru ei e traficul cu terenuri, nici pe departe viitorul european al României!

Marius Florian VASILE